Bucureștiul pierdut

Un articol foarte interesant, semnat de Roxana Wring pentru Alianta pentru o Romanie Curata:

De curind, ambitia primarului Bucurestiului de a demonstra alegatorilor ca se califica pentru al doilea mandat s-a impiedicat de buturuga mica a patrimoniului arhitectural al orasului. Cu ochii pe alegerile locale din 2012, Oprescu vrea sa lase mostenire bucurestenilor bulevardul Uranus. Dupa cum se vede, fantoma megalomaniei ceausiste bintuie inca Primaria Capitalei, proiectul facind parte din planul comunist de sistematizare a centrului Bucurestiului.

Pentru a construi axa Nord-Sud (Buzesti-Berzei), PMB are nevoie sa demoleze 13 monumente istorice si 73 cladiri de patrimoniu. Zis si facut! Ignorind faptul ca demolarile distrug tesatura istorica a opt zone construite protejate (HCGMB 279/2000) si incalcind propria procedura de avizare, PMB a purces la desfiintarea primelor trei monumente: Hotel Marna, Casa Constantin Radulescu si Casa Memoriala Mihai Eminescu. Fara avizul Ministerului Culturii, demolarile erau insa ilegale si la interventia ONG-urilor justitia le-a oprit temporar. Ele au fost reluate numai dupa ce Ministerul Culturii a emis avizele retroactiv.

Printre cele 10 monumente istorice ramase inca in picioare se afla cladiri emblematice pentru istoria Bucurestiului: Hala Matache, Maternitatea Polizu, casa George Cosbuc (Plevnei 40). Primarul Oprescu este, insa, necrutator cu arhitectura istorica a Bucurestiului si promite solemn sa nu se opreasca pina cind ultimul monument nu va fi doborit si cei citiva metri de carosabil in plus nu vor fi fost asfaltati.

Avind in vedere ca proiectul va avea un impact ireversibil asupra identitatii istorice a Bucurestiului si asupra dezvoltarii durabile a orasului - dezradacinarea unor arbori centenari, atragerea traficului auto in centrul orasului, intensificarea poluarii, disparitia micilor meseriasi si negustori caracteristici zonei -, Primaria ar fi trebuit sa elaboreze un plan urbanistic zonal (PUZ) fundamentat pe un studiu de impact asupra caracterului istoric al zonei si asupra mediului, sa fi parcurs o procedura de informare si consultare a comunitatilor afectate si a societatii civile, sa fi respectat Declaratia de la Toledo(1), Carta de la Leipzig(2) si Conventia de la Granada(3). Ei bine, nu! Edilii nostrii nu se incurca in astfel de "fleacuri". Pentru ei sintagma "dezvoltare durabila integrata" inseamna ca, odata construita soseaua, investitorii privati vor avea mina libera sa isi "integreze" proiectele imobiliare pentru o imbogatire personala cit mai "durabila".

Continuarea aici.

Centrul de Resurse pentru participare publica (CeRe) si partenerii sai, Asociatia „Salvati Bucurestiul” si Asociatia „Bucuresti”, au placerea de a va invita miercuri, 20 octombrie 2010, începând cu ora 17h30, la deschiderea expozitiei de fotografie „În cautarea Bucurestiului pierdut”, în Club Fabrica din Str. 11 Iunie nr. 50, sector 4, Bucuresti.

Va propunem o plimbare vizuala prin Bucurestiul de ieri, de azi si de mâine. Expozitia va prezenta imagini ale Bucurestiului trecut, fotografii realizate în cadrul concursului de explorare urbana „În cautarea Bucurestiului pierdut”, care redau imaginea Bucurestiului anului 2010, si o perspectiva în viitor, perspectiva realizata pe baza dorintelor si nevoilor bucurestenilor. Cu aceasta ocazie, va veti putea alatura celor care sustin masuri de revitalizare a doua zone protejate din Bucuresti, Labirint si Caderea Bastiliei.

La eveniment vor participa reprezentanti ai autoritatilor publice locale si centrale, arhitecti si urbanisti, organizatii neguvernamentale, locuitori ai celor doua zone, precum si cetateni preocupati de dezvoltarea Bucurestiului.

Pentru a confirma participarea dumneavoastra, dar si pentru informatii suplimentare, va rugam sa o contactati pe Lavinia Chiburte, asistent de proiect, la numarul de telefon 031 1050 755 sau pe adresa de e-mail lavinia@ce-re.ro pâna la data de 18 octombrie 2010.

Va asteptam sa descoperiti prin intermediul fotografiilor realizate de exploratorii urbani de ce s-a pierdut Bucurestiul si cum poate fi regasit!

Căutarea Bucureştiului pierdut continuă, de data aceasta în cartierele zonei protejate Labirint ! Bucureştiul pierdut nu înseamnă numai casele de patrimoniu pe cale de dispariţie din zonele protejate ale Bucureştiului, ci şi un oraş în care locuitorii nu reuşesc să ajungă la deciziile de dezvoltare privind comunitatea lor.

De aceea, Asociaţia Pro_Do_Mo şi CeRe încep un nou proiect – Istoria Labirintului – prin care vocea locuitorilor unui cartier din Bucureşti să poată fi auzită de cât mai mulţi. Am ales zona protejată Labirint în mod particular pentru că:

- pe aici a trecut anul trecut concursul de explorare urbană şi aici a avut loc deja o întâlnire cu unii dintre locuitori, astfel că ştim deja o parte dintre problemele cu care se confruntă aceştia şi soluţiile pe care le propun;

- această zonă, la fel ca zona Buzeşti-Berzei, este ameninţată de o serie de lucrări ale Primăriei Municipiului Bucureşti ce vizează proiecte de „supralărgire” pentru Calea Călăraşilor şi Strada Traian, principalele artere pentru transport din zonă.

Proiectul Istoria Labirintului constă în cercetarea de arhive pentru a documenta resursele de patrimoniu şi memoriale ale zonei, dar şi în interviuri şi întâlniri cu locuitorii pentru a afla atât istoria cartierului cât şi idei pentru dezvoltarea acestuia.

Rezultatele proiectului se vor materializa într-un volum ce va cuprinde istoria zonei aşa cum reiese ea din istoriile personale şi un set de recomandări pentru dezvoltarea zonei aşa cum decurg ele din ceea ce doresc cetăţenii de aici pentru zona lor.

Acest proiect este finanţat din Timbrul Arhitecturii prin Uniunea Arhitecţilor din România.

Căutarea Bucureștiului pierduta început cu un concurs de explorare urbană, s-au înscris oameni, oamenii au facut fotografii, iar aceste fotografii au comps expoziția “Bucureștiul pierdut”, care s-a găsit în luna noiembrie la Fabrica și în stația de metrou Victoriei.

Pentru aceia dintre voi care au ratat sau nu au apucat să vadă expoziția, exista acum și în spațiu virtual.

Poate vă veți recunoaște în pozele participanților propriul cartier... și chiar de nu, sunt părți ale orașului prin care treceți în fiecare zi, și care vă sunt sau v-au fost vreodată dragi.

De aceea, dacă vreți să aibă parte de un viitor mai bun, așa cum îl propunem noi aici, acum este ultima șansă să semnați petiția pentru a regăsi Bucureștiul pierdut. Cu cat suntem mai mulți, cu atât este mai bine. Și doar, Bucurestiul este și orasul vostru, nu?!